Despre muntii

Informatii despre munti

Carpatii Meridionali
      Muntii Capatanii
      Muntii Cindrel (Cibin)
      Muntii Leaota

Carpatii Orientali
Muntii Buzaului

Rila

Rila (In bulgara: Рила) este o grupa montana din sud-vestul Bulgariei fiind si cea mai inalta din Bulgaria si din Muntii Balcani, varful cel mai inalt, Musala, atingand 2952 metri. Masivul este al saselea ca inaltime din Europa, dupa Caucaz, Alpi, Sierra Nevada (din Spania), Pirinei si Muntele Etna.
Numele de Rila vine din limba traca si inseama “munte cu multa apa”, punand in evidenta numeroasele lacuri glaciare (in jur de 200) care se afla in Rila. De asemenea, unele dintre cele mai lungi si adanci fluvii ale zonei balcanice izvorasc din Rila: Maritsa, Iskar si Mesta.

Din punct de vedere cultural, Rila este cunoscuta pentru Manastirea Rila, una dintre cele mai mari si importante din Bulgaria, fiind fondata in secolul 10 de catre Sfantul Ioan din Rila.

Rila este subdivizata in cateva subgrupe, dupa pozitia lor geografica:

- Rila de Est sau creasta Musala este cea mai inalta si mai intinsa parte. Cel mai inalt varf, si de asemenea alte 12 dintre cele 18 de peste 2700 de metri, se afla in aceasta zona: Musala, Yastrebets, Irechek, Deno Mancho, etc. Lacurile Musala sunt localizate in aceasta subdiviziune, printre aceste numarandu-se Ledeno ezero ("Icy Lake"), lacul care se afla la cea mai mare altidunine in Balcani, 2709 metri. Alte lacuri din Rila de Est sunt Maritsa si Ropalitsa. Renumita statiune montana Borovets este situata si ea tot in aceasta parte a muntilor.
- Rila Centrala sau Creasta Skakavets este cea mai mica parte (1/10 din suprafata totala), faimoasa mai ales pentru lacul glaciar: Lacurl Pestilor, Lacul Dzhendem, Lacul Manastirii. Cel mai intins lac din Balcani, Smradlivo ezero ("Stinky Lake") cu o intindere de 21.2 km patrati este localizat in Rila Centrala. In aceasta zona sunt varfurile Kanarata, Cherna polyana, Malak Skakavets si Golyam Skakavets, Rilets. Creasta Skakavtsi (varful Golyam Skakavets si Malak Skakavets, Pchelina si Sveti Duh) pare izolata intre raurile Levi si Beli Iskar.
- Rila de Nord ocupa 25% din intinderea totala a Rilei. Cel mai inalt varf este Malyovitsa de 2730 m. “Cele 7 lacuri ale Rilei” sunt un punct important al acestei zone.
- Rila de Sud sau Creasta Kapatnik ocupa 30% din aria totala. Spre deosebire de partea nordica a Rilei aceasta nu are acelasi peisaj alpin aparte.

Referinte:
Site-ul Parcului National Rila
Poze din tura in Rila

Muntii Leota

Vezi harta muntilor Leaota aici

�ntre r�urile Prahova şi D�mboviţa se �ntinde lanţul muntos al Munţilor Bucegi, format din două grupe: Bucegii propriu-zişi, situaţi la nord-est, �ntre Prahova şi Valea Brăteiului, şi Leaota, situată spre sud-vest, �ntre Valea Brăteiului şi Valea D�mboviţei.

Drumuri de acces in Leaota:
Din sud: şoseaua naţională T�rgovişte - Sinaia sau calea ferată Titu - T�rgovişte - Pietroşiţa cu staţia de debarcare Fieni. Din Fieni porneşte o şosea pe Valea Ialomicioarei apusene, p�nă �n comuna Runcu (8 km; exista curse T�rgovişte - Runcu, 36 km). �n Runcu se mai poate ajunge şi din capătul sudic al Pietroşiţei, direct peste culme, prin satul Valea Ţ�ţa (5 km), pe un drum recomandabil numai pe timp uscat.
Din nord (dinspre Piatra Craiului):
- din partea estică a Pietrei Craiului se poate cobor� �n satele Ciocanul sau Şirnea, iar de aici pe şosea sau pe poteci se merge �n Fundata, situată de-a lungul drumului naţional Braşov - C�mpulung �ntre km 92 şi km 94;
- tot din partea estică a Pietrei Craiului, prin satul Ciocanul sau prin Cheile Brusturetului şi pe l�ngă peştera D�mbovicioarei, ajungem �n comuna D�mbovicioara; de aici prin Cheile D�mbovicioarei intrăm �n satul Podul D�mboviţei (5 km); �ntre C�mpulung şi D�mbovicioara;
- in D�mbovicioara se poate merge direct şi la cabana Giuvala (timp de mers 1 oră), situată pe şoseaua naţională C�mpulung - Braşov, �n satul Valea Urdei, care ţine de comuna D�mbovicioara.
- din partea vestică a Pietrei Craiului se ajunge la şoseaua forestieră din Valea D�mboviţei şi de aici �n satul Podul D�mboviţei.
Spre Leaota - �n afară de cabana Giuvala sau Podul D�mboviţei - putem porni şi din Rucăr sau din Dragoslavele pe trasee diferite la �nceput, dar care se �nt�lnesc toate pe Valea Ghimbavului, �n punctul numit Fierărie.

Trasee:
1. Runcu - Cabana Leaota - V�rful Leota
Durata: 6 ore - 6 ore 30 minute

Drumuri de legătură �ntre Bucegi şi Leaota
2. Cabana Cheile Zănoagei - Valea Brăteiului - Sub V�rful Leaota - Cabana Leaota
Durata: 6 ore 30 minute - 7 ore

3. Cabana Padina - Curmătura Fiarelor - Sub V�rful Leaota - Cabana Leaota
Durata: 8 - 9 ore.

Drumuri de legătură �ntre Piatra Craiului şi Leaota
4. Ciocanul sau Şirnea - Fundata - Fundaţica - Şleanul M�ndrului - Curmătura Fiarelor
Durata: 4 - 5 ore

5. Cabana Giuvala sau Podul D�mboviţei - Valea Cheii - Valea Gimbavului - Sub V�rful Leaota - Cabana Leaota
Durata: 8 - 9 ore.

6. Cabana Giuvala - Fundaţica
Durata: 1 ora - 1 ora 30 minute

Drumuri care pleacă din Rucăr şi Dragoslavele

7. Rucăr - P�r�ul Ghimbavului - Fierărie
Durata: 2 ore.

8. Dragoslavele - DFA 179 - Fierărie
Durata: 2 ore 30 minute

Drumuri dinspre vest

9. Stoieneşti sau Bădeni - V�rful Leaota
Durata: 5 ore 30 minute

10. Valea lui Coman - Valea Olanelor - Marginea Domnească - Cabana Leaota
Durata: 4 ore 30 minute - 5 ore

Trasee de legătură şi �n circuit

1) I. F. Gura Văii Vladului - Şaua Mezea - St�na Vladului - I. F. Gura Văii Vladului
Nemarcat. Durata: 5 ore.

2) I. F Gura Văii Vladului - V�rful Bătr�na
Nemarcat. Durata: 4 ore.

3) Confluenţa Văii Richitii cu D�mboviţa - Sub V�rful Tămaşul Mare - Plaiul Turcilor sau Curmătura Foii - Confluenţa P�r�ului Tămaşul Mare cu D�mboviţa
Traseu marcat cu bandă albastră şi triunghi galben. Durata: 3 ore jumate - 4 ore.

4) Cheile Petrimanului - Muntele Dracsinul - V�rful Păpuşa
Traseu marcat cu bandă albastră. Durata: 5 ore.

5). Cojocaru - Valea lui Ivan - Curmătura Foii
Traseu marcat cu triunghi roşu. Durata: 3 ore - 3 ore 30 minute

Muntii Cindrel

Vezi harta

Cunoscuti si intalniti pana de curand si sub numele de Muntii Cibinului sau Muntii Sibiului, Muntii Cindrel ocupa sectorul din Muntii Parang delimitat de trei vai: la S-V Valea Frumoasei, la V de Valea Sebesului iar la S-E de Valea Sadului. Nu in ultimul rand, acesti munti sunt marginiti la N-E de Podisul Transilvaniei.

Suprafata ocupata este de aproximativ 900 de km iar caracteristicile principale sunt masivitatea si relieful domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituita exclusiv din sisturi cristaline. Altitudinea maxima este a varfului Cindrel (2244 m), urmata de varfurile Frumoasa (2168 m), Cinaia (2057 m), Niculesti (2036 m) si varful Serbota Mare (2002 m). Desi relieful local si altitudinea nu au fost favorabile, in Muntii Cindrel s-a dezvoltat si reieful glaciar. Numai pe versantul nordic si estic al culmii Serbota-Frumoasa-Cindrel au aparut circurile glaciare: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare si Iujbea Rasinarului.

Datorita intinderii mari clima este variata, temperatura, precipitatiile si celelalte fenomene meteorologice modificandu-se odata cu cresterea in altitudine. Este de mentionat ca in pasajul montan superior (intre 1000 m si 1800 m) temperatura medie anuala este cuprinsa intre 4 - 6 grade Celsius. Lunile cele mai calduroase sunt iulie (cu o temperatura medie a lunii intre 12 � 14 grade Celsius) si august, pe cand lunile cele mai reci sunt ianuarie (temperatura medie de -4.7 grade Celsius) si februarie. Precipitatiile inregistreaza un maxim de cantitate in timpul lunii iunie (1380 mm cubi) si un minim in timpul lunii decembrie (35 mm cubi). In concluzie, acest etaj are un climat temperat moderat, cu vanturi potrivite, precipitatii medii, care favorizeaza activitatile turistice si sporturile de iarna.

La etajul alpin si subalpin (1800 � 2244 m) cu o clima rece si umeda in cea mai mare parte a anului, se inregistreaza o temperatura medie anuala de -2 � 2 grade Celsius. Temperatura depaseste 10 grade Celsius doar patru luni pe an (iunie � septembrie), cat dureaza si sezonul turistic. Precipitatiile, in mod predominant sub forma de zapada, depasesc 1400 de mm cubi.

Reteaua hidrografica a muntilor este bogata datorita rocilor cristaline si este dominata de catre Olt si Mures. Oltul primeste ca afluent Cibinul, format din confluenta dintre Raul Mare cu Raul Mic, in locul La Pisc. Intre punctele Cheia si La Pisc s-au format, datorita Raului Mare, Cheile Cibinului. De sub Varful Niculesti, porneste piriul cu acelasi nume.

Trasee Turistice:

A. Trasee de patrundere in masiv:
Traseul 1. RASINARI � PALTINIS
1a. RASINARI � CABANA CURMATURA STEZII � DEALUL VALARE � DEALUL POPLACA � SCHIT � PALTINIS
Durata: 4 ore 30 minute - 5 ore (1 ora cu autobuzul)
Marcaj: banda rosie
Observatie: traseu accesibil si iarna; sosea;

1b. RASINARI � VALEA STRAMBA � SAUA DADIRLAT � VALEA STEAZA � SCHIT �PALTINIS
Durata: 5 ore
Marcaj: banda rosie
Observatie: traseu neindicat iarna

1c. CABANA CURMATURA STEZII � VALEA STEAZA � SCHIT � PALTINIS
Durata: 3 ore jumate
Marcaj: banda rosie
Observatie: traseu accesibil si iarna

1d. VALEA STEAZA � SANTA � PALTINIS
Durata: 4 ore (1 ora cu masina)
Marcaj: banda rosie
Observatie: traseu accesibil si iarna

Traseul 2. HALTA SIBIEL � LOCALITATEA FANTANELE � DEALUL LAPUSEL - CABANA FANTANELE
Durata: 3 ore - 3 ore jumate
Marcaj: dunga albastra
Observatie: traseu accesibil si iarna

Traseul 3. SALISTE � DEALUL FANTANA MARULUI � CABANA CRINT
Durata: 4-5 ore
Marcaj: triunghi rosu
Observatie: traseul pe sosea 14 km; traseu accesibil si iarna

Traseul 4. SADU � CABANA VALEA SADULUI � BUFETUL CIUPARI � CABANELE GATU BERBECULUI
Durata: 1 ora si 30 minute - 2 ore cu masina
Observatie: 32 km pe sosea

Traseul 5. CAPALNA � SUGAG � TAU BISTRA � CABANA OASA
Durata: 3 ore jumate - 4 ore
Observatie: traseu de 53 km pe sosea

B. Trasee turistice ce pornesc de la cabane:

Traseul 6. PALTINIS � POIANA GAUJOARA � SAUA BATRANA � SURDU (BESINEU) -VARFUL ROZDESTI � VARFUL NICULESTI � VARFUL CINAIA � VARFUL CINDREL
Durata: 5 ore jumate - 6 ore
Marcaj: banda rosie
Info: accesibil iarna din Paltinis la Varful Batrana

Traseul 7. PALTINIS � POIANA MUNCEL � STANA DIN BAATRANA MICA � CABANELE GATU BERBECULUI
Durata: 2 ore jumate
Marcaj: triunghi rosu
Observatie: traseu accesibil si iarna

Traseul 8. PALTINIS � POIANA ONCESTI � DEALUL NANU � DEALUL CAPRA � FUNDU RAULUI � BUFETUL CIUPARI � CABANA VALEA SADULUI
Durata: 5 ore jumate - 6 ore
Marcaj: crucea rosie
Observatie: traseu accesibil si iarna

Traseul 9. PALTINIS � CHEILE CIBINULUI � LA PISC � DEALUL RUNCURI � CABANA FANTANELE
Durata: 5 � - 6 ore
Marcaj: punct rosu
Observatie: traseu accesibil si iarna

Traseul 10. CABANA FANTANELE � VALEA SIBIELULUI � VARFUL SIBIELAS � VALEA SAROAIA � CABANELE CRINT
Durata: 1 ora jumate - 2 ore
Marcaj: triunghi albastru
Observatie: traseu accesibil si iarna

Traseul 11. CABANELE CRINT � DEALUL PRIPOANE � CABANA FANTANELE
Durata: 1 ora jumate - 2 ore
Marcaj: triunghi rosu si cruce albastra
Observatie: traseu accesibil si iarna

Traseul 12. CABANELE CRINT � CANTONUL LA DUSI � PADINA RUDARILOR � VARFUL STRAMBA MARE � VARFUL FOLTEA � VARFUL FRUMOASA � VARFUL CINDREL
Durata: 6-7 ore
Marcaj: triunghi rosu si banda albastra
Observatie: traseu accesibil si iarna doar pana la Padina Rudarilor

Traseul 13. VALEA BISTRA � COLONIA BISTRA � DEALUL PICIOARELE CAILOR � PADINA RUDARILOR � VARFUL STRAMBNA MARE � VARFUL FOLTEA � VARFUL FRUMOASA � VARFUL CINDREL
Durata: 7-8 ore
Marcaj: banda albastra
Observatie: traseu accesibil si iarna doar pana la Padina Rudarilor

Traseul 14. CABANA OASA MICA � VARFUL OASA MARE � VARFUL SERBOTA MARE � VARFUL FRUMOASA � VARFUL CINDREL
Durata: 6 ore jumate - 7 ore
Marcaj: crucea rosie
Observatie: traseu neindicat iarna

Traseul 15. CABANA OASA MICA � GURA CURPATULUI � CANTONUL TARTARAU � SAUA TARTARAU � CABANA OBARSIA LOTRULUI
Durata: 6-7 ore
Marcaj: triunghiul albastru
Observatie: traseu accesibil si iarna

Traseul 16. CANTONUL TARTARAU � VALEA FRUMOASEI � CASA PIATRA ALBA � VALEA FRUMOASEI � VARFUL FRUMOASA � VIRFUL CINDREL
Durata: 5 ore jumate
Marcaj: triunghi albastru
Observatie: Traseu accesibil iarna doar pana la casa Piatra Alba

Muntii Capatanii

Vezi harta

Localizare si descriere:
Muntii Capatanii se situeaza in Carpatii Meridionali in grupa muntilor cuprinsi intre Olt si Jiu, formand o culme de aproximativ 50km orientata vest-est. Varfurile cu altitudine mai mare sunt: Nedeia (2130m), Ursu (2124m), Capatana (2094m), Negovanu (2064m), Beleoaia (2113m), Balota (2106m).
Muntii Capatanii prezinta trei muchii secundare: Buila-Vanturarita, Piatra Tarnovului si Foarfeca Naratului.

Limite si muntii invecinati:
Muntii Capatanii sunt delimitati de:

spre nord: Muntii Lotru si Latorita

spre sud: zona subcarpatica

spre est: raul Olt

spre vest: Muntii Parang

Clima:
Pentru o zona montana, Muntii Capatanii se bucura printr-o clima mai blanda caracterizata prin:

temperatura medie in ianuarie -7⁰C si in iulie +12⁰C (la altitudine medie)

vantul dominant bate pe directia nord-vest

in zonele de peste 1500m prima zapada cade pe la sfarsitul lui octombrie.

Vegetatia si fauna:

Vegetatia este cea caracteristica fiecarei altitudini, remarcandu-se insa suprafete mai mari cu larice comparativ cu alte masive (in special in Tarnovu). In Buila se intalnesc gentiana si floarea-de-colt. Fauna este cea caracteristica Carpatilor Meridionali, mentionand faptul ca vipera este destul de raspandita.

Localitati si drumuri de acces:

Baile Olanesti

Manastirea Frasinet

Cheia

Barbatesti

Pietreni

Bistrita

Romanii de Sus

Vaideeni

Polovragi

Calimanesti-Caciulata

Brezoi

Valea lui Stan

Salistea

Malaia

Ciunget

Puncte de adapost:

Cabana Petrimanu (1200m) � pe malul lacului Petrimanu

Cabanele Romanu � sub Vf. Lui Roman, acum in constructie

Cabana Cheia � asezata pe paraul cu acelasi nume

Trasee turistice:
1. 1.Polovragi � Curmatura Oltetului: nemarcat, drum forestier, 6-7 ore, accesibil si iarna
2. Ciunget � Lacul Petrimanu � Curmatura Oltetului � Saua Negovanu � M.Tarnovu � Ciunget: nemarcat pana in Curmatura Oltetului, banda rosie din curmatura pana in saua Negovanu, punct albastru din sa pana in Ciunget; 14-16 ore; accesibil vara
3. Ciunget � Stana Tarnovu Mare � Piatra Tarnovului � stana Gropita: punct rosu; 7-8 ore; accesibil vara
4. Valea lui Stan � Vf.lui Stan � Vf.Gera � stanele Zmeuretului: banda rosie; 9-10 ore; accesibil vara
5. Stanele Zmeuretului � Curmatura Rodeanu � Vf.Valeanu � Vf.Ursu � Vf.Nedeia � Curmatura Oltetului: banda rosie; 9-10 ore; accesibil vara
6. Valea lui Stan � Saua La Suhaioasa - Claia cu brazi � Plaiul Priboieni � Caciulata: banda rosie pana in sa, apoi banda galbena; 11-13 ore; accesibil vara
7. Brezoi � Vf.Valtureasa � Vf.Naratu � Stana Tarsa � Poiana lui Pavel � Lotrisor: punct rosu, 7-8 ore; accesibil vara.

Masivul Buila-Vanturarita:
Masivul Buila este situat in partea de sud-est a muntilor Capatanii, are in alcatuire calcar jurasic si atinge o altitudine de 1866m. Localitatile de acces pentru acest masiv sunt: Cheia si Barbatesti.

Creasta Builei are o lungime de aproximativ 16km.Varfurile cele mai inalte sunt: vf. Vioreanu (1866m) (cel mai interesant, mai accidentat, dar si cel mai prielnic loc pentru vipere), vf. Buila (1849m), vf. Stevioara I (1847m), vf. Stevioara II (1843m).

Flora din masiv se remarca prin floarea-de-colt, crinul rosu, garofita-de-stanca, gentiana, iedera alba si alte specii protejate. In anul 2004 a fost infiintat Parcul National Buila-Vanturarita.

In ceea ce priveste posibilitatile de adapost, acestea sunt destul de limitate: cabana Cheia situata la capatul drumului forestier de pe valea Cheii; schitul Pahomie si schitul Patrunsa care pot primi turisti dar doar de sex masculin; alte adaposturi sunt stanele din Buila � Curmatura Builei si Stevioara.

Masivul Buila Vanturarita

Varful Nedeea (2130m)

Varful Ursu (2124m)

Muntii Buzaului

Vezi harta (Siriu, Penteleu, Podu Calului)

AŞEZARE ŞI LIMITE
Muntii Buzaului sunt situati aproximativ �n partea centrală a Carpaţilor de Curbură. Principalele unităţi sunt reprezentate de masivele Siriu (�n vest), Podu Calului (�n centru), Penteleu (�n est) şi de culmea Ivăneţu (�n sud).
Masivul Siriu, situat �n partea cea mai. vestică a regiunii, este delimitat faţă de culmea Tătaru-Tătăruţ prin culoarul văilor Crasna şi Siriul Mare, de culmea Monteoru prin valea Siriului, iar de Podu Calului prin valea Buzăului. Mulţimea obiectivelor oferite, �ndeosebi de cadrul natural, face ca acesta să constituie regiunea cea mai interesantă şi mai solicitată de turişti.
Masivul Penteleu se află la extremitatea estică a Munţilor Buzăului, fiind despărţit de Munţii Vrancei şi Masivul Podu Calului prin culoarele văilor B�sca Mare şi B�sca Mică. Impresionează �ndeosebi prin culmile sale prelungi, pajiştile �ntinse şi prin perspectiva largă pe care o oferă asupra Carpaţilor de Curbura.
Masivul Podu Calului, �ncadrat de Buzău, B�sca Mare şi de B�sca Rosilei, are o poziţie centrală. Este mai scund faţă de vecinii săi, obiectivele turistice fiind axate �ndeosebi pe văi şi �n vecinătatea aşezărilor.
Culmea Ivăneţu, situată la contactul cu Subcarpaţii, prezintă importanţă prin cele c�teva obiective turistice aflate pe cei doi versanţi. Totodată, prin drumurile şi potecile ce o străbat, ea asigură o legătură directă �ntre masivele amintite şi ariile de interes turistic din nordul Subcarpaţilor (Lopătari, Aluniş).

RELIEFUL
Căile ferate ajung p�nă �n localităţile Nehoiaş, �n sud, şi �ntorsura Buzăului, �n nord. Ele vin de la Buzău (73 km) şi, respectiv, Braşov (87 km) şi asigură mai multe curse zilnice. Turiştii care doresc să coboare din nord pe B�sca Mare sau B�sca Mica pot folosi calea ferată Braşov - Sf�ntu Gheorghe - Covasna (60 km) şi calea ferată Covasna - Comandău.
Pe valea Buzăului, �ntre Braşov şi Buzău, se desfăşoară drumul naţional DN 10 pe 154 km, la care se poate ajunge si din localităţile amintite sau din Păt�rlagele, Nehoiu, �ntorsura Buzăului, Ploieşti. Pentru ascensiuni �n Masivul Siriu se pot folosi punctele Gura Siriulu, Băile Siriu, Harţag, Crasna.
Pentru masivele Penteleu şi Podu Calului se foloseşte drumul judeţean Nehoiaş - Varlaam (13 km), pe care se poate circula cu masina fie de la Nehoiu, c�t şi de la Păt�rlagele. Pentru turiştii care urmăresc mai �nt�i obiectivele din Subcarpaţii Buzăului, pe valea Slănicului, pot folosi şoseaua Buzău - Lopătari (56 km).

Dintre speciile de animale cel mai des intalnite amintim: ursul - care la maturitate depăşeşte 300 kg (Păltiniş, Monteoru, Harţagu, Brebu), mistreţii, căprioarele (H�nsaru), r�şii, ieruncile şi cocoşii de munte (Penteleu).

CĂI DE ACCES
Altitudine medie de 1 000-1 200 m; numai �ntr-un singur punct depăşeşte l 700 m (vf. Penteleu) şi �n alte c�teva 1 600 m. Masivele Siriu şi Penteleu �nglobează mai mult de 85% din culmile desfăşurate la peste 1 200 m.
Masivul Siriu este alcătuit �n partea centrală din culmea Măl�ia (�n punctul cel mai �nalt atinge 1 662 m) şi un v�rf cu �nfăţişare de cupolă - v�rful Boc�rnea1 (Siriu) de 1 657 m.
Masivul Penteleu este format dintr-o culme cu desfăşurarea nord-sud, �n lungul căreia se află toate v�rfurile a căror �nălţime depăşeşte 1 500 m. De la sud la nord mai importante s�nt: Piciorul Caprei (1 520 m), Vifor�ta (1 667 m), Penteleu (1 772 m), Crucea Fetei (1 577 m), Cor�iu (1 608 m), Ciulianoş (1 602 m).
Masivul Podu Calului este mai scund cu aproape 250-300 m faţă de Siriu şi Penteleu, �nălţimea maximă de 1 439 m o �nregistrează �n v�rful cu acelaşi nume, care se află �n dreptul comunei Gura Teghii. Spre deosebire de masivele precedente acesta este intens fragmentat, �n special de către afluenţii Buzăului.
Culmea Ivăneţu, orientată NE-SV, se menţine la circa 1 000 m. C�teva v�rfuri mai importante formate din gresie depăşesc această valoare (Ivăneţu 1 191 m, Arsenie 1 115 m, V�rful Oii 1 038 m, Zboiu 1 114 m), iar �n şeile dintre ele �nălţimea oscilează �ntre 800 şi 950 m.
La contactul dintre munte şi Subcarpaţi, �n bazinul văii Jghiabuilui, afluent al Slănicului, există c�teva platouri la 500�650 m unde sarea apare la zi. Dizolvarea a creat aici forme carstice de o frumuseţe şi complexitate deosebite.

HIDROGRAFIA

Trei mari r�uri transversale - Buzăul, B�sca Mare, B�sca Mică - adună apele unor p�raie ce coboară de pe culmile cele mai �nalte ale masivelor buzoiene at�t spre est, c�t şi spre vest. Reţeaua secundară este densă şi aproape paralelă.
Izvoarele, in general, s�nt sulfatat-bicarbonatate cu mineralizare mijlocie. Izvoarele de la baza versanţilor alcătuiţi din roci bituminoase, oligocene, adesea au un conţinut ridicat �n sulf (Băile Siriu pe Buzău, pe văile Nehoiu şi Nehoiaş, la Gura Milei pe B�sca Mare etc.). Tot la Băile Siriu este renumit un izvor termal sulfuros, uşor bicarbonatat, a cărui apă are o temperatură �n jur de 31�.
Pe platourile aflate la 1 400 m izvoarele se �nt�lnesc mai rar, fie la baza v�rfurilor sau crestelor care le domină (Boc�rnea pe clina nordică, Măl�ia �n est şi vest, Vifor�ta �n vest, Penteleu �n est şi sud etc.), fie la mijlocul văiugilor care le fragmentează (V�na Mare, Bradul �n Siriu). Pe aceste platouri s�nt frecvente, �n schimb, ochiurile de apă şi mici suprafeţe mlăştinoase.
Lacuri: Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund, Lacul Sec (cu aspect de mlastina), Lacul Negru, Lacul Mociaru, Lacul Talharilor, Lacul Castelului, Lacul Mare.
�n Masivul Podu Calului s�nt semnalate lacuri formate �ntre valurile de alunecare sau �n spatele unor baraje naturale, cum s�nt cele de pe Caşoca sau Harţagu.

FAUNA
Dintre speciile de animale cel mai des intalnite amintim: ursul - care la maturitate depăşeşte 300 kg (Păltiniş, Monteoru, Harţagu, Brebu), mistreţii, căprioarele (H�nsaru), r�şii, ieruncile şi cocoşii de munte (Penteleu).

CĂI DE ACCES
Căile ferate ajung p�nă �n localităţile Nehoiaş, �n sud, şi �ntorsura Buzăului, �n nord. Ele vin de la Buzău (73 km) şi, respectiv, Braşov (87 km) şi asigură mai multe curse zilnice. Turiştii care doresc să coboare din nord pe B�sca Mare sau B�sca Mica pot folosi calea ferată Braşov - Sf�ntu Gheorghe - Covasna (60 km) şi calea ferată Covasna - Comandău.
Pe valea Buzăului, �ntre Braşov şi Buzău, se desfăşoară drumul naţional DN 10 pe 154 km, la care se poate ajunge si din localităţile amintite sau din Păt�rlagele, Nehoiu, �ntorsura Buzăului, Ploieşti. Pentru ascensiuni �n Masivul Siriu se pot folosi punctele Gura Siriulu, Băile Siriu, Harţag, Crasna.
Pentru masivele Penteleu şi Podu Calului se foloseşte drumul judeţean Nehoiaş - Varlaam (13 km), pe care se poate circula cu masina fie de la Nehoiu, c�t şi de la Păt�rlagele. Pentru turiştii care urmăresc mai �nt�i obiectivele din Subcarpaţii Buzăului, pe valea Slănicului, pot folosi şoseaua Buzău - Lopătari (56 km).

LOCALITĂŢI ŞI PUNCTE DE PLECARE
Aşezările aflate pe văile principale dintre aceste masive se pot �mpărţi �n două categorii: unele care constituie puncte de sosire �n regiune şi care, prin condiţiile naturale şi social-economice, pot reprezenta localităţi de interes turistic şi altele, mai mici, ce pot fi folosite ca baza de aprovizionare şi puncte de plecare �n ascensiuni. �n prima grupa intră Nehoiu, Gura Teghii, �ntorsura Buzăului, Comandău, Lopătari, Băile Siriu, iar �n ultima - Siriu, Varlaam, Stearpa, Plaiul Nucului, Colţi etc.

LOCURI DE CAZARE
Spaţiile amenajate pentru cazarea turiştilor se află �n c�teva localităţi de la baza masivelor şi �n unele cabane silvice şi de v�nătoare. Pe parcursul traseelor există cabane forestiere şi st�ne unde se poate �nnopta. De asemenea, drumeţii vor găsi adăpost la localnicii din satele limitrofe masivelor.
Moteluri: �ntorsura Buzăului (Popasul Buzăului) şi Nehoiu.
Campinguri (funcţionează vara); la Nehoiu, Băile Siriu, �ntorsura Buzăului.
Cabane: staţiunea Băile Siriu.
Cabane forestiere: pe B�sca Mică la Vadu Oii; Secuiu; Muşa; Fagu Alb; pe B�sca Mare la Gura B�sculiţa; pe Siriu la Prigonu.
Stane unde se poate �nnopta �nt�lnim �n Penteleu: la Cernatu, Şapte Izvoare, Bălescu; �n Siriu: Lacul Vulturilor; �n Tătaru: Tabla Buţii.

TRASEE �N MASIVUL SIRIU
Există patru trasee turistice marcate care străbat Siriul �n toate direcţiile, asigur�nd o ascensiune uşoară. Traseul principal (1) se continuă peste Masivul Tătaru p�nă la poalele Ciucaşului, permiţ�nd turistului continuarea excursiei �n şi din acest masiv.

1. Băile Siriu (540 m) - Valea Neagra - Dosu Muntelui - Poarta V�nturilor - Ob�rşia Crasnei - Culmea Tătăruţu - V�rful Tătaru Mare (1477 m) - Tabla Buţii - Poiana St�nei (930 m)
Marcaj: bandă roşie. Durata: 7�8 ore. Obiective principale: vf. Boc�rnea (1 659 m), Lacul Vulturilor (prin abatere de la traseu), culmea Măl�ia, vf. Tătaru Mare, Tabla Buţii, Cimitirul eroilor.

2. Băile Siriu - Valea Bradului - Colţii Balei - Vf. Boc�rnea (1 657 m) - Poarta V�nturilor - Lacul Vulturilor - Culmea Bloji - Stearpa (720 m) - valea Siriului - Gura Siriului
Marcaj: punct roşu. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: abrupturile şi st�ncăria de la ob�rşia paraului Mreaja, Lacul Vulturilor, valea Siriului.

3. Gura Siriului (520 m) - valea Milea - Lacul Vulturilor - Poarta V�nturilor (1 490 m) - valea Urlătoarea - valea Crasna - Crasna (570 m)
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7�-8 ore. Obiective principale: Lacul Vulturilor, culmea Măl�ia, v�rful Boc�rnea.

4. Dosu Muntelui (1 410 m) - Vf. Boc�rnea (1 657 m) - Poarta V�nturilor - Vf. Măl�ia (1 662 m) - Şaua din Bloji (1 470 m)
Marcaj: cruce roşie. Durata: 3-3 ore 30 minute. Obiective principale: varful Bocarnea, v�rful Măl�ia.

TRASEE �N MASIVUL PENTELEU
5. Gura Cernatului (650 m) - st�na Cernatului - Vf. Penteleu (1772 m) - Vf. Crucea Fetei - Vf. Bălescu Mare - Vf. Bălescuţu - Muşa (1 070m)
Marcaj: bandă roşie. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: vf. Penteleu, Muşa.

6. Cura Cernatului (650 m) - valea Milea - Rezervaţia Vifor�ta - p�r�ul Căşeria - Şaua Căprioarei (1 410 m) � Culmea Caprei � Şapte Izvoare � Secuiu (cca 760 m).
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: rezervaţia Vifor�ta, Culmea Caprei, v�rful Penteleu, cascada Şapte Izvoare.

7. Brebu (680 m) - Lacul Negru (1 050 m) - Brebu
Marcaj: punct roşu (rar). Durata: 1-1� oră p�nă la lac. Obiective principale: Lacul Negru.

TRASEE �N MASIVUL MASIVUL PODU CALULUI SI CULMEA IVANETU
8. Cura Teghii (495 m) - Poiana Teghii - Vf. Podu Calului (1 439 m)
Marcaj: cruce albastră. Durata: 3-31/2 ore.

9. Gura Teghii (495 m) - valea Fulgeriş - Vf. Ivănetu (1 191 m) Plaiul Nucului - Lacul Mociaru - Lopătari (470 metri patrati)
Marcaj: cruce albastră (rar). Durata: 5-6 ore. Obiective principale v�rful Ivăneţu, Lacul Mociaru, Lopătari, Focul Viu, Malul Roşu, carstul de la Meledic ş.a.

TRASEE NEMARCATE
10. Valea Buzăului �ntre �ntorsura Buzăului şi Nehoiu

11. Valea Caşoca

12. Valea B�sca Mare �ntre Varlaam şi Comandau
Traseul se desfăşoară pe aproximativ 44 km şi �nsoţeşte pe cea mai mare parte un drum forestier. Prin acest drum se asigură legătura �ntre traseele montane din Munţii Buzăului şi cele din Munţii Vrancei.

13. Valea B�sca Mică �ntre Varlaam şi Benedec
�ntre cele două puncte s�nt circa 45 km. Se urmăreşte drumul forestier p�nă dincolo de Secuiu şi poteca �nsoţită de calea ferată �ngustă, neutilizată.

14. Cura Teghii � valea Tainiţa � Lacul H�nsaru -Furtuneşti
Traseu pe şosea forestieră şi potecă; obiective turistice importante: cascada şi colţii Tainiţei, Lacul H�nsaru, aşezările rupestre de la Aluniş şi Nucu. Timp necesar pentru tot traseul � minimum 9 ore.

15. Gura Teghii (Varlaam) - Cheiţele şi cascada Tigvei
Poteca urcă la sălaşul din bazinul superior al Tigvei şi de aici, peste muchie, la Brătileşti. Timp necesar p�nă la Cheiţele Tigvei circa 10 minute.

16. Lopătari�Focul Viu
Drum comunal şi potecă; timp necesar p�nă la Focul Viu 3�3� ore.

17. Lopătari-Carstul pe sare de la Izvorul Sărat-Meledic
Drum comunal şi potecă; timp necesar: 3�4 ore.